Rahat. Acu’ câteva zile mă gândeam în autobuz la un blog nişat pe review-uri de astea. No, iar mi-au luat-o alţii înainte.

Comentariul e luat de aici, se referă la un proiect al autorului acestui articol. Voi folosi webara pentru a ilustra cât mai bine titlul. Ideea nu e nouă, numele nu e original, editorii nu sunt experţi în domeniu. Ce face proiectul notabil? Poate doar abordarea, dar nici asta nu e cine ştie ce. Alţii au avut ideea înainte, alţi câţiva au pus-o în practică pentru două zile, dându-şi seama că nu e de ei. Mai ţine minte cineva web20.ro? CAPSLOCK n-ar fi existat dacă autorii web20.ro s-ar fi ţinut de treabă. Facebook nu e nimic nou, pur şi simplu e o perfecţionare a myspace şi hi5. LinkedIn la fel.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu blogurile. Toată lumea are blog. Bun. Ce facem cu ele? Hai să facem business! Hai să ne distrăm! Hai să scriem literatură. Blogurile nişate au început să scoată capul şi la noi. Nu sunt idei noi, sunt idei îmbunătăţite sau adaptate.

Toată lumea are idei. Am înregistrat feedz.ro în ianuarie 2007. Ideea de a face un agregator de bloguri nu era nouă nici atunci. Era îmbunăţăţibilă. Din lipsă de <motiv1> şi <motiv2> a rămas la stadiul de domeniu inregistrat. Au trecut 2 ani de atunci, doi ani pe care i-am irosit pentru că nu am lucrat şi la proiectul feedz.

Marea problema a oamenilor cu idei este că vor să aibă succes peste noapte. Şi, peste asta, nu vor să muncească 2 ore în plus pe zi pentru ideea lor. În 2005 lucram 12-14 ore pe zi. Tot atunci începeam un blog. Minim 2 ore pe zi în plus de muncă. Rezultatele aveau să se vadă în 2007, când blogul îmi aduce încă un salariu. În 2008, îmi aduce două salarii. Ar fi trebuit să dorm mai mult şi să ma ocup de blog mai rar, în măsura timpului disponibil? Poate că da, dar atunci n-ar mai fi fost o idee perfectibilă, ci o idee lăsată baltă.

Cu webara estimez minim un an până să înceapă să facă bani. Poate mai mult. Nu mă sperie ideea asta, mă sperie că sunt alţii care sunt speriaţi când aud că un an trebuie să muncească în plus pentru a câştiga abia apoi.

Idei despre începerea unui proiect online am notat şi aici.

Pariul meu vizavi de cele 3 bloguri de online: strategist.ro are aproape 2 săptămâni de pauza. Cristi Manafu e un om ocupat, dar va scrie guestposturi aici. Costin Cocioaba va realiza că valoarea nu e în comentarea comunicatelor de presa pe refresh.ro şi va scrie pe CAPSLOCK.

© 2010 CapsLock.ro. Toate drepturile rezervate.

Pentru departamentele de marketing şi agenţii şi creativi şi publicitari e o victorie, fiind o mişcare inedita, despre care, iată, se vorbeşte. Deşi nouă în print, am mai văzut-o în online. Aceeaşi mişcare, aceeaşi idee. Purta numele de banner expandabil. De ce folosesc “purta”? Pentru că din cauza unor asemenea bannere, mi-am instalat şi eu un adblocker. Acum nu mai văd nici o reclamă. Le multumesc domnilor de la Clicknet, Becks, Kyocera şi Vodafone pentru că m-au îndrumat spre asta. Şi probabil ca mine sunt mulţi.

Reclama in exces tinde să devină obositoare. Şi ignorabilă. Şi, deşi umple buzunarele oamenilor, duce la agasarea cititorilor/vizitatorilor, care îşi instalează instrumente de blocare a ei, petrec mai puţin timp pe site şi într-un final nu mai vizitează siteul. Pentru că, aţi ghicit, informaţia nu e unică. Nici în ziar, nici pe siteuri. E mişto, scrie Stanca şi Tolontan acolo, dar la un moment dat oamenii îşi vor da seama că nu merită. Ochii mei sunt mai preţioşi decât părerile unor oameni despre un sport care se decide pe teren, nu în ziar.

Aşadar, domnilor şi doamnelor publicitari, fiţi atenţi. Publisherii pot fi corupti foarte uşor. Cine nu vrea mai mulţi bani? Nmai că, avand reclame pestre reclame peste reclame, ajungeţi să cheltuiţi banii pe un mediu steril. Devenit steril din cauza lacomiei publisherilor şi prostiei voastre.

© 2010 CapsLock.ro. Toate drepturile rezervate.

Ideea e importantă. Numai că au avut-o şi alţi 100 inaintea ta. Da, îmi pare rău să dezamăgesc, ideile de orice fel au fost teoretizate de alţii, iar tu nu poţi face decât să prezinţi variaţii ale unei idei vechi. De ce spun asta? Pentru că majoritatea au impresia că e de ajuns să aiba ideea de a face ceva nou în România şi asta e de ajuns pentru a reuşi. Şi după câţiva ani mor cu ideea în braţe.

Investitorii nu sunt prietenii tăi. Pe ei nu îi interesează că azi eşti răcit sau că ai pierdut autobuzul. Deloc. Ei vor să bage niste bani acum ca să scoata triplu peste 2 ani. Nu îi pasionează componentă sociala, nu vor să auda de siteuri făcute pentru a ajuta societatea. Ei vor numere. Bun, siteul ăsta e frumos, ideea e bună, câţi oameni îl vor folosi? Cum monetizăm asta? Ce predicţii ai după un an? La NetStartup 2008, jumătate din cei urcaţi pe scenă să îşi prezinte proiectele nu şi-au pus întrebările astea. Ei aveau o idee. Şi atât.

Gândeşte în avans. Explică investitorului şi publicului unde crezi şi speri că te vei afla peste 6 luni. Peste 2 ani. Pentru că tu de asta ceri bani. Nu ceri bani şi “vedem noi cum merge”. Nu, trebuie să ai drumul deja stabilit, pentru că investitorilor le place să ştie că ai un plan.

Nu te crampona în prezentare. Ai făcut o prezentare? Excelent. Arunc-o. Tu cunoşti cel mai bine ideea sau produsul tău, tu ştii totul despre el, tu poţi vorbi cel mai în tema despre asta. Prezentarea e bună să arunci nişte grafice pe ea, nişte cifre şi atât. Restul trebuie să vină de la tine. Vorbeşte liber, repetă discursul în faţa oglinzii, cheamă un prieten şi vorbeşte în faţa lui şi cere-i părerea.

Nimic de pierdut. Gândeşte pozitiv, fă o tumbă, ia-ţi o pălărie, dacă nu merge nu ai nimic de pierdut.

Alţii cum fac? Caută pe net conferinţe şi vezi cum se prezintă oamenii de acolo. Dragos Mănac şi Bogdana Butnar sunt două exemple de buni vorbitori. Ca ei sunt alţi zeci. Studiază-i şi învaţă de la ei. Prima imrpesie contează.

© 2010 CapsLock.ro. Toate drepturile rezervate.